wikimedia.org
O echipă mixtă de cercetători de la Universitatea din Texas Austin (SUA), Institutele Naţionale de Sănătate şi Universitatea Ghent (Belgia) lucrează pentru stabilirea unui nou tratament contra virusului SARS-CoV-2 , prin combinarea a doi anticorpi naturali produşi de lame.
Rezultatele studiului, publicate în revista Cell, citată de mai multe publicaţii internaţionale de prestigiu, precum New York Times, Le Monde, Nature sau France TV Info, arată că acest tratament poate fi adaptat pentru administrare prin inhalatoare şi livrat “exact la sursa infecţiei”, scrie adevarul.ro.
Tratamentul trebuie să treacă de fazele de testare preclinică şi clinică înainte de a fi aprobat pentru uz la scară largă. Încă nu se ştie cât va dura acest proces, în mod normal durează ani, dar procedura poate fi accelerată pe fondul actualei epidemii, notează RFI.
CITEȘTE ȘI: COVID-19: Ce conţine şi cum funcţionează medicamentul-minune care atenuează mai rapid simptomele infecției
Lamele şi alţi membri ai familiei camelidelor, explică autorii, produc două feluri de anticorpi ca răspuns în faţa virusurilor. Unul dintre aceştia este foarte asemănător cu cei umani, pe când celălalt are o structură mult mai compactă, cu molecule de aproximativ un sfert din mărimea primei categorii.
Datorită dimensiunii reduse, aceşti “anticorpi de domeniu unic” sau “nanocorpi” pot fi adaptaţi pentru administrare prin inhalatoare. Tratamentul discutat în acest studiu a fost creat prin combinarea a două molecule din aceşti nanocorpi şi se leagă chimic de proteinele pe care coronavirusul le foloseşte pentru a infecta celulele umane (proteine de tip “spike”), anihilându-le.
“Este unul dintre primii anticorpi dovediţi că pot neutraliza SARS-CoV-2”, explică Jason McLellan, profesor adjunct de bioştiinţe moleculare la Universitatea din Austin şi coautor al studiului. Diferenţa dintre un tratament bazat pe anticorpi şi un vaccin constă în modul în care acţionează.
Vaccinurile sunt folosite preventiv; ele introduc în organism o formă inactivă sau slăbită a unui virus pentru a-i da şansa să dezvolte proprii anticorpi.
Un tratament pe bază de anticorpi, în schimb, oferă acţiune directă şi imediată contra unui virus, şi poate fi folosit pentru a trata o persoană infectată, care arată deja simptome.
Anticorpul, denumit VHH-72Fc, se bazează pe investigaţii anterioare ale echipei asupra altor două tipuri de coronavirus, SARS-CoV-1 şi MERS-CoV, responsabile de focarele de SARS (sindromul acut respirator sever) şi MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu) din 2000-2004, respectiv 2012-prezent. Cel eficient contra SARS, VHH-72F, reprezintă baza tratamentului dezvoltat de echipă.
CITEȘTE ȘI: Este ibuprofenul cu adevărat periculos în infecția cu COVID-19? Doctorul Virgil Musta aduce lămuriri
În 2016, autorii au injectat lame de la o fermă din Belgia cu proteine spike sub o formă stabilizată chimic pentru a încerca să le imunizeze în faţa acestor virusuri. Anticorpii au fost izolaţi din probe de sânge prelevate de la Winter (“Iarnă”), o lamă ce avea vârsta de 9 luni când a fost realizat experimentul.
Dar pentru că “nu era nevoie urgentă de nici un vaccin contra unor coronavirusuri atunci (în 2016)”, rezultatele nu au fost de interes practic pe moment, ci doar academic.